Salarizare

Statul deschis e o proiectie, statul blocat e un fapt

Cat e deschis, se recalculeaza oricand din date. La blocare intra in registru, si de acolo se dau fluturasii, adeverintele si D112.

Statul aduna parametrii legii, contractele cu salariul ca serie in timp, si zilele lunii. Cat e deschis, nimic nu e definitiv: se recalculeaza din date ori de cate ori se schimba ceva.

Blocarea il face FAPT. De atunci, fluturasii, adeverintele si D112 vin toate din acelasi eveniment — nu din trei calcule paralele care ar putea sa se departeze.

Deblocarea nu sterge evenimentul: registrul e append-only. Ea anuleaza documentul, cu motiv consemnat, iar notele dispar la recontare.

State de plata e usa spre toate lunile: lista statelor, cu luna in curs prima (deschisa cat e in curs), un card pe luna cu netul, contributiile si costul, iar deasupra evolutia — CAS, CASS, impozit, CAM, salarii nete, concedii, fond brut, fiecare serie aprinsa sau stinsa dintr-un buton. Un card deschide statul acelei luni; „Toate statele” duce inapoi. Acelasi tablou, ca raport, sta in Rapoarte, grupul Salarizare: „Statele de plata pe luni”.

Hartia statului arata timpul lucrat (norma, orele, zilele de concediu si de boala), venitul brut pe bucati (baza, realizat, prime, sporuri, tichete), contributiile, impozitul si de plata, in cinci grupuri de coloane despartite, cu randurile alternate si NET-ul ingrosat; sub tabel, datoriile la bugete si costul angajatorului.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Ce se schimba cand blochez statul?"

Luna de paralel: ce aduce lista si ce aduce statul vechiului program

Lista de salariati aduce contractul; statul lunii aduce primele, sporurile si tichetele. Suspendarile, concediile si persoanele in intretinere vin numai din documente.

Statele din august 2026, la noua firme, confruntate om cu om cu cele din programul vechi, n-au diferit prin formula. Au diferit prin fapte pe care KONTAH nu le avea: cine e suspendat si de ce, cine e pensionar sau are contracte in alta parte, cate persoane are in intretinere, cate zile a lipsit, ce prima a luat, ce tichete are.

Lista de salariati aduce contractul si, din 24 septembrie 2026, scutirea de la baza minima: „Pensionar = DA” (art. 146 alin. (5^7) lit. d)) si „CAS si sanatate la salariu minim = NU” la timp partial, adica omul are contracte care cumulate ajung la norma intreaga (lit. e)). „Suspendat” din lista NU ajunge in dosar: exportul nu spune de cand si de ce, iar suspendarea se pune din decizie, in Dosar.

Statul lunii din programul vechi aduce, o singura data, variabilele lunii: primele in pontaj, sporurile ca spor lunar al firmei acordat pe luna aceea, tichetele ca valoare pe zi — numai cand toata firma are o singura valoare pe zi lucrata. Zilele de concediu si de boala nu se iau de acolo: statul are doar numarul lor, nu datele; ele vin din cereri si certificate. Scriptul: `scripts/variabilele_lunii_din_stat.py`.

Omul cu doua contracte la acelasi angajator e o singura linie in D112 (sectiunea A se aduna, norma e suma normelor), iar baza minima i se judeca pe suma bazelor, nu pe fiecare contract. Cei 200 de lei netaxabili se dau numai la norma intreaga si se diminueaza la luna fractionata; deducerea personala se judeca pe venitul brut cu tichete.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „De ce statul KONTAH nu iese ca in programul vechi?"

Cand legea se schimba, se schimba datele

Motorul brut → net nu atinge baza de date, nu citeste ceasul si nu stie de firme. Cotele, plafoanele si sumele netaxabile sunt DATE, nu cifre in program.

Calculul primeste parametrii legii la o data anume si niste cifre, si intoarce un rezultat. Asa poate fi verificat pe cazuri publicate, la leu, fara nicio infrastructura.

Modelul e verificat, nu presupus: cele patru cazuri publicate pentru 2026 — salariul minim general si cel din constructii, amandoua semestrele — se reproduc exact, inclusiv suma netaxabila de 300 lei in primul semestru si 200 in al doilea, care nu era scrisa nicaieri ca atare si a iesit din potrivirea netului publicat.

Ecranul Firma din Salarizare are patru sectiuni, in ordinea asta: parametrii firmei — codul CAEN, tariful de risc, casa de sanatate, valoarea tichetului de masa propusa contractelor si ziua platii salariilor; sporurile; nota contabila a statului — perechile de conturi vin din regula de contare, firma alege doar contul fiecarui simbol; si parametrii din lege — CAS, CASS, impozit, CAM, minimele, deducerile, concediile medicale pe coduri, fiecare cu temeiul si data lui, doar de citit.

Datele FIRMEI se pun o singura data, la intrarea ei in KONTAH. D112 le citeste de acolo; daca lipsesc, declaratia spune exact ce trebuie completat si nu se genereaza pe presupuneri. Ziua platii nu schimba calculul: din ea se nasc scadentele pe care le vede clientul in tabloul lui.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Cine schimba cotele cand se modifica legea?"

Sporurile: legea pune pragul, firma pune procentul

Orele suplimentare, sarbatorile lucrate si noaptea se platesc cu minimul din Codul muncii ori cu procentul firmei, scris de la o data. Sporurile firmei se pun pe contract, din dosar.

Sporurile pe ore se aplica singure pe orele din pontajul lunar. Orele suplimentare se platesc ora plus sporul; noaptea doar sporul, fiindca orele de noapte sunt in norma. Legea pune pragul, nu procentul.

Un procent al firmei se scrie de la o data, in Salarizare → Firma → Sporurile: statul din martie foloseste procentele din martie, oricand l-ai recalcula. Sub minimul legal, poarta refuza si spune articolul.

Sporurile firmei — de vechime, de conducere, de conditii — se definesc tot acolo, ca procent din salariul de baza ori ca suma lunara, si se pun pe fiecare contract din Dosar → Sporuri, de la o data; retrase, raman in istoric. Cele marcate permanente intra in media pentru concediul medical.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Cum platesc orele suplimentare si sporul de vechime?"

Contractul e o serie in timp, nu un camp

Salariul de baza, functia si norma nu sunt campuri mutabile. Un stat din martie recalculat in septembrie foloseste salariul din martie.

Salarizarea se deschide pe o piata de zece hexagoane — salariati, absente, condica, retineri, zilieri, deplasari, statul, adeverinte, rapoarte, firma — cu sinteza lunii deasupra: cati oameni, fondul de salarii, contributiile si impozitul, concediile medicale, ziua platii. Odata intrat, cele zece stau in sina din dreapta.

Functia vine din COR, nomenclatorul oficial al Ministerului Muncii: scrii numele ori codul, lista propune, iar contractul poarta codul de sase cifre pe care il cer REGES si D112. Lista salariatilor arata functia cu codul ei, CNP-ul, salariul si contractul, fiecare in culoarea lui.

Modificarile contractului se tin ca serie: fiecare cu data de la care se aplica. Deci un stat vechi recalculat azi ia salariul de atunci, exact cum ia cotele de atunci.

La fel, STAREA contractului nu se tine intr-o coloana, se calculeaza din date. Un contract incheiat pe 10 august care incepe pe 11 e „angajare in viitor” pe 10 si „activ” pe 11. O coloana ar trebui actualizata de cineva in fiecare zi, si ar fi gresita exact in ziua in care n-a apasat nimeni nimic.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Am marit un salariu. Se strica statele vechi?"

Pontajul: invarianta care opreste luna

Zile lucrate plus zile de absenta egal zile active, si zilele active nu pot trece de zilele lucratoare ale lunii. Daca nu se inchide, luna NU se calculeaza.

Zilele nu se tin intr-un tabel: se DERIVA din contract, suspendari si absente. Un tabel de zile ar fi a doua sursa de adevar si ar aluneca la prima corectie de absenta.

Si zilele libere legale trebuie semanate pentru anul in curs. Un an nesemanat OPRESTE calculul, fiindca o zi libera ratata schimba salariul fiecarui om din firma.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „De ce nu-mi calculeaza luna de salarii?"

Condica zilnica: ce cere art. 119

Evidenta orelor prestate ZILNIC, cu ora de incepere si de sfarsit, tinuta LA LOCUL DE MUNCA. Trei fapte care nu se pot deriva din nimic.

Art. 119 alin. (1) din Codul muncii cere „evidenta orelor de munca prestate ZILNIC de fiecare salariat, cu evidentierea orelor de incepere si de sfarsit ale programului de lucru”, tinuta la locul de munca definit la art. 16^1 — care numeste intre locuri si punctele de lucru.

De aceea ziua poarta un punct de lucru, si de aceea evidenta se tipareste PE PUNCT DE LUCRU: un fisier pentru fiecare santier, plus unul pentru sediu.

Orele se socotesc singure din interval MINUS pauza contractului: 08:00-17:00 cu o ora de pauza da 8 ore. Cand pauza nu e declarata pe contract, se cer orele explicit — a presupune „fara pauza” ar umfla ziua cu o ora.

Ziua de repaus si sarbatoarea LUCRATE, in schimb, nu se refuza: se consemneaza si se marcheaza, cu un avertisment care numeste articolele si procentele minime. Un refuz e bun cand opreste o afirmatie falsa; e rau cand spune, de fapt, „nu ne-am gandit la cazul tau”.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „De ce nu ajunge totalul de ore pe luna?"

Importul condicii: ce se poate aduce si ce nu

Exportul softului vechi declara O SINGURA pereche de ore pe luna pentru fiecare om, nu pe zi. De aceea nu e conform ca atare, si de aceea il modifica cineva de mana.

Douazeci de zile identice pe douazeci de salariati inseamna patru sute de randuri tastate. Ele se aduc. Ce nu se poate aduce se SPUNE, pe nume si pe zi, ca sa se scrie in ecran.

Pentru fiecare zi cu ore, importul verifica daca orele din celula se potrivesc cu intervalul declarat minus pauza contractului. Daca se potrivesc, ziua intra cu intervalul declarat — pe fisierul real, 360 din 360 de zile lucrate. Daca nu, ziua NU intra, si se raporteaza cu numele, ziua si amandoua cifrele.

ABSENTELE NU INTRA PE AICI. Codurile din celule — CO, CM, FP, AN — sunt absente ori suspendari, si au casa lor. Condica tine NUMAI zile lucrate. Codurile se numara si se raporteaza, ca omul sa stie ce mai are de pus.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Pot importa pontajul din softul vechi?"

Concediul medical: codul decide tot

Codul indemnizatiei hotaraste procentul, cine suporta si carenta. Media zilnica vine din ultimele sase luni; fara ea, linia cere verificare.

Primele 5 zile calendaristice de incapacitate temporara de munca sunt suportate de angajator (OUG 158/2005); restul, din fondul national. Codul certificatului decide procentul si pe cine cade.

Prima zi lucratoare a certificatului INITIAL nu se plateste. Continuarea — cu numarul certificatului initial completat — nu mai are carenta.

Boala obisnuita (codul 01) e pe trepte din 1 august 2025 (Legea 141/2025): 55% pana la 7 zile ale episodului, 65% intre 8 si 14, 75% de la 15. Treapta se socoteste pe EPISOD, nu pe certificat: continuarea ia zilele cumulate, iar certificatele dinainte se recalculeaza la treapta noua, cu diferenta dusa in luna in care s-a stabilit (OUG 89/2025, de la 1 iulie 2026). Celelalte coduri isi pastreaza procentul lor; cand actul spune altfel, procentul se scrie pe certificat. Castigul salarial mediu brut sta intre parametrii din lege, cu data lui: 9.192 lei de la 30 martie 2026 (Legea 44/2026).

Linia mai cere verificare doar cand certificatul n-are media zilnica.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Cum se calculeaza concediul medical?"

Retinerile: un scadentar, nu o linie adaugata lunar

Retinerea se inregistreaza O DATA, cu principalul de rambursat, iar statul isi ia singur randul in fiecare luna si stinge principalul.

Rata la banca, poprirea, imputatia, pensia alimentara, cotizatia de sindicat: sume care se retin ani la rand. Adaugate de mana pe fiecare stat, sunt exact felul de lucru pe care omul il uita — si care se descopera cand un executor judecatoresc intreaba de ce n-a primit nimic trei luni.

Plafonul legal se verifica, nu se presupune. Art. 729 din Codul de procedura civila: veniturile din munca se pot urmari pana la 1/2 pentru obligatii de intretinere si pana la 1/3 pentru orice alte datorii, iar totalul nu poate trece de 1/2 din venitul net lunar.

Plafonul priveste URMARIREA SILITA — poprirea si pensia alimentara. Retinerile consimtite, ca rata sau cotizatia, nu intra sub el; dar cand suma lor duce restul de plata sub jumatate, statul cere verificare. Calculul nu se blocheaza: decizia e a contabilului, dar nu se ia in necunostinta de cauza.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Cum tin o poprire sau o rata luna de luna?"

Clauza de mobilitate: ce trebuie sa arate dosarul

Prestatia suplimentara nu se apara cu un act aditional, se apara cu proba ca mobilitatea a existat IN FAPT. Registrul zilnic pe santier e chiar aceea.

Art. 25 din Codul muncii ingaduie clauza de mobilitate cand munca nu se face intr-un loc stabil, si cere ca prestatia suplimentara sa fie specificata in contract — deci o schimbare de cuantum e act aditional, nu o cifra schimbata undeva.

Partea care pica la control nu e insa hartia, e FAPTUL. Un dosar cu clauza si fara proba ca omul chiar s-a mutat de pe un punct de lucru pe altul e o clauza pe hartie. De aceea piesa care conteaza e registrul zilnic: ziua, santierul, intervalul orar, semnatura — acelasi din care iese si evidenta ceruta de art. 119.

1. Tii condica zilnica pe punct de lucru
   fiecare zi poarta santierul pe care s-a lucrat. Ziua fara santier e ziua la sediu, si ea NU intra in aria de mobilitate.
2. Scoti anexa M.3 pe luna si pe om
   un rand pe zi, cu santierul si intervalul, si totalul zilelor care se numara.
3. Verifici excluderile
   zilele cu invoire, concediile si suspendarea nu intra in total — asa cere actul aditional.

Cand firma acorda mai mult decat plafonul, registrul o SPUNE: diferenta e venit din salarii. Documentul nu tace si nu refuza — cine semneaza trebuie sa vada, nu sa fie oprit.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Ce documente cere clauza de mobilitate la un control?"

Ora lucrata capata pret

Tariful sta pe santier si se INGHEATA pe fiecare zi de pontaj. O majorare de maine nu rescrie ce s-a lucrat ieri.

Un santier poate purta un pret al orei lucrate, fara TVA. E un pret de VANZARE — ce se cere clientului —, nu costul orei: costul vine din statul de plata, pe analiticul aceluiasi santier.

Tariful se scrie o data, in nomenclatorul de santiere, si de acolo se ingheata pe fiecare zi cand ziua se consemneaza in condica. Asta nu e o dublare: daca pretul ar trai numai pe santier, o majorare din august ar recalcula valoarea orelor din iulie la fiecare privire, iar o factura deja emisa din ele n-ar mai putea fi reconstituita.

1. Pui tariful pe santier
   coloana „Lei/oră” din nomenclator.
2. Tii condica zilnica
   orele se leaga singure de santier si poarta pretul din clipa aceea.
3. Deschizi luna in Centre de cost
   orele cu pret se aduna pe santier si pe tarif, gata de pus pe factura.

Zilele lucrate pe un santier care n-avea tarif atunci nu se numara ca zile de zero lei. Se arata separat, cu orele lor: nu se stie cat costa, iar un total care le-ar inghiti ar parea intreg fara sa fie. Se pune tariful si se rescriu zilele.

Un centru functional (TESA, administratie) nu poate purta tarif. El nu primeste niciodata marja, deci ora lui nu se factureaza nimanui.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Cum facturez orele lucrate pe un santier?"

Diurna si plafonul ei dublu

Neimpozabila pana la 2,5 × nivelul legal SI in acelasi timp cel mult 3 salarii de baza raportate la zilele lucratoare. Ce trece peste e venit asimilat salariului.

Ordinul de deplasare consemneaza cine, unde, de cand pana cand, cate zile de diurna, cu ce diurna pe zi, in ce moneda, la ce curs, si cat s-a dat avans din casa.

Ce trece peste e venit asimilat salariului (art. 76 alin. (2) lit. k): intra in brut, in bazele de CAS, CASS si impozit, in contributia asiguratorie si in D112. Toate nivelurile sunt DATE in parametri, nu cifre in program.

Delegarea si detasarea sunt feluri diferite — Codul muncii art. 43-44, respectiv 45-47 — iar deosebirea are o urmare practica: detasarea e fapt de registru al salariatilor, delegarea nu.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Cat pot da diurna fara impozit?"

Zilierii: legea din 2026, nu textul republicat

Sursele publice gratuite servesc textul din 2015 — impozit 16%, fara contributii sociale. Toate au fost schimbate, iar calculul dupa ele e gresit.

Zilierul nu e salariat: n-are contract de munca, n-are norma si n-are concediu. In 2026 se retin CAS 25% si impozit 10%; CASS, contributia asiguratorie si somajul NU se datoreaza.

Impozitul e lunar, pe brutul lunii minus CAS-ul lunii, ca venit in afara functiei de baza, deci fara deducere personala.

Consecinta care sperie prima data: baza CAS declarata in D112 nu e brutul, ci CAS-ul lunar inmultit cu patru — o baza TEHNICA, reconstruita invers, ca validatorul sa reproduca exact suma rotunjirilor zilnice. Brutul real ramane in sectiunea lui, unde se si impoziteaza.

Prestatia e un FAPT in registru. O prestatie gresita se corecteaza prin storno, niciodata prin rescriere.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Ce se retine la un zilier?"

Adeverintele vin din statul blocat

O adeverinta data azi si D112 depus maine spun aceeasi cifra fiindca vin din acelasi fapt, nu din doua calcule paralele.

Toate felurile se nasc din statul BLOCAT al lunii. Daca un fel de adeverinta are nevoie de luni al caror stat nu e inca inchis, nu se elibereaza — nu se aproximeaza.

Cele sase feluri sunt DATE, nu sase bucati de program: fiecare isi declara ce campuri cere si cate luni priveste. Un fel nou inseamna un rand in lista, nu o ramura noua.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „De ce nu pot elibera adeverinta pentru luna asta?"

REGES-Online: ce putem umple si ce spunem ca lipseste

Portalul publica doua sabloane, unul de persoana si unul de contract. KONTAH le umple din ce are deja, si enumera pe nume ce mai ai de completat.

Registrul general de evidenta a salariatilor nu mai e programul de pe calculator, ci portalul REGES-Online. Acolo omul se adauga fie pe ecran, camp cu camp, fie dintr-un fisier. KONTAH umple fisierul, ca sa nu se retasteze a treia oara aceleasi date.

Fiecare nomenclator are doua coloane in sablon: codul si numele, iar cea de nume e o FORMULA care se completeaza singura din cod. Se scrie numai codul; formula nu se atinge, altfel se pierde legatura cu nomenclatorul si fisierul nu se mai valideaza la incarcare.

Si ce lipseste din sablonul OFICIAL se spune tot: el n-are nicaieri codul COR, desi extrasul de contract al aceluiasi registru il afiseaza. Nu il adaugam de la noi — sablonul se incarca asa cum il publica portalul.

TERMENELE COZII sunt ale HG 295/2025 art. 5 (HG 905/2017 e abrogata): angajarea, suspendarea si incetarea ei cel tarziu in ziua anterioara -- la suspendarea pe certificat medical, la absentele nemotivate si la forta majora, 3 zile lucratoare (KONTAH le socoteste de la data suspendarii); modificarea functiei, a locului ori a timpului de munca tot in ziua anterioara, a salariului in 20 de zile lucratoare; incetarea cel tarziu la data ei; corectia in ziua in care afli eroarea. Zilele de concediu si tichetul raman cu 20 de zile lucratoare, termen ales de KONTAH: nici HG 295/2025, nici Ordinul 1107/2025 nu le numesc. Cand socoteala intra intr-un an ale carui sarbatori legale nu sunt inca semanate in KONTAH, termenul se socoteste fara ele -- iese cel mult mai devreme, deci prudent --, faptul se consemneaza, iar fila REGES o spune; se recalculeaza dupa semanare. Decizia de demisie al carei preaviz cade intr-un asemenea an se emite dupa semanare: o sarbatoare ratata ar muta capatul preavizului.

La „am transmis” scrii numarul ori confirmarea REGES — la suspendare REGES Online nu da numar, ci un mesaj: „confirmare REGES Online ” — si data si ora din confirmare. De ele atarna „in termen” ori „dupa termen”, nu de clipa bifei.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Cum incarc salariatii in REGES fara sa-i retastez?"

Actele de personal: numarul, data si cererea, tinute in KONTAH

Actul aditional, decizia si notificarea primesc numarul din seria „Acte de personal” a firmei la emitere; actul emis se ingheata in registru si se retipareste identic.

Din dosarul contractului, butonul „act PDF” de pe randul suspendarii ori al actului aditional, „reluare PDF” pe suspendarea incheiata si „Emite actul de incetare” din fila Incetare deschid fereastra actului: numarul propus din seria „Acte de personal”, data de azi, cererea salariatului si cine semneaza pentru angajator (din setarile firmei, schimbabil pe act). Numarul se rezerva numai cand confirmi.

1. Seria
   Serii si goluri › „+ Seria «Acte de personal»”: prefixul e optional, numarul de pornire il pui ca la facturi — clientul venit din alt program continua de la numarul lui. Fara serie, KONTAH o creeaza la prima emitere, fara prefix, de la 1.
2. Cererea
   Cererea ori notificarea salariatului (demisia, cererea de concediu, instiintarea reluarii) o inregistrezi LA PRIMIRE, cu numarul si data din registrul firmei — butonul „Inregistreaza”.
3. Emiterea
   „Emite actul si descarca PDF-ul”: numarul intra in registru, iar PDF-ul poarta numele firmei, al actului si data.
4. Registrul
   Salarizare › „Registrul actelor”: numerele date, cu filtre pe an, fel si salariat, si exportul XLSX.

ACTUL EMIS E INGHETAT: retiparirea scoate acelasi text, cu semnatarul si datele de la emitere. Daca faptul se schimba dupa (corectura datei ori a temeiului, prelungirea, a doua modificare de la aceeasi data), KONTAH spune ca actul nu mai corespunde dosarului si propune unul nou, cu numar nou. Un act semnat care a produs efecte se schimba numai prin act nou (Codul muncii art. 17 alin. (5), art. 41 alin. (1)).

CE ACT IESE: actul aditional la suspendarea ceruta de salariat ori convenita (art. 51 alin. (1) lit. a) si d), art. 54; concediul paternal, lit. c), vine cu indemnizatia lui pe stat (Legea 210/1999 art. 2 alin. (3)); lit. e), f), g), h) n-au inca fel in KONTAH); decizia la absentele nemotivate si la art. 52 alin. (1) lit. c^1), e), f) (detasarea se consemneaza din Deplasari); decizia de reluare; actul aditional de modificare, cu elementele art. 17 alin. (3) si data efectelor; la incetare, actul aditional prin acordul partilor, decizia ca urmare a demisiei (cu preavizul), decizia de constatare a incetarii de drept (cu litera art. 56) si notificarea in perioada de proba. Deciziile au randul „Am primit un exemplar azi” si, cele unilaterale, calea de contestare in 45 de zile.

Registrul arata FELUL actului, nu temeiul: litera temeiului poate spune o condamnare ori o boala. Temeiul ramane in act. Registrul KONTAH nu e registrul de intrare-iesire al firmei si nu il inlocuieste.

Dacă nici asta n-a fost de ajuns, asistentul din aplicație se deschide cu întrebarea: „Cum dau un act aditional ori o decizie cu numar?"