Note de la sursă

Orice articol, ordin sau normă pe care ne sprijinim se aduce de la emitent — Portalul Legislativ, ANAF, Ministerul Finanțelor, EUR-Lex — și intră într-o arhivă a noastră, cu fișierul brut, textul extras și amprenta lui SHA-256. Când același text se aduce din nou și amprenta diferă, legea s-a schimbat: versiunea veche rămâne, fiindcă cifrele de atunci au fost calculate cu ea.

La 13 septembrie 2026, arhiva are 46 de texte. Un text citit și nesalvat e o părere: peste două luni nimeni nu mai poate spune dacă norma zicea 30% sau 50%. Iar formularul unui concurent arată cum a ales el să aplice norma, nu ce cere norma — cele două se confundă ușor, și greșeala e mereu în aceeași direcție.

Ce se credea. Că o lipsă constatată la inventar e o „livrare către sine” și că pe ea se colectează TVA (4427), ca la un bun dat gratuit. Chiar planul nostru scria așa, până am citit norma.

Ce spune legea. Normele Codului fiscal, pct. 7 alin. (5): „Bunurile constatate lipsă din gestiune nu sunt considerate livrări de bunuri”. Deci nu se colectează nimic: se ajustează taxa dedusă la achiziție, după art. 304 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal — „persoana impozabilă își pierde sau câștigă dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate”. Excepția e tot în lege, art. 304 alin. (2) lit. a): bunurile distruse, pierdute sau furate nu cer ajustare, dacă situația e demonstrată corespunzător.

Ce face KONTAH. Lipsa se înregistrează cu ajustarea taxei deduse (635 = 4426), niciodată cu TVA colectat. Livrarea către sine rămâne pentru ce chiar este livrare către sine — autoconsum, donație, protocol peste plafon —, fiecare caz cu temeiul lui tipărit lângă cifră. La lipsa imputabilă, registrul fiscal preia și taxa nedeductibilă, nu doar costul.

Sursa. HG 1/2016, Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, pct. 7 alin. (5) și pct. 78; Legea 227/2015, art. 304. Aduse de la Portalul Legislativ pe 7 septembrie 2026 (normele) și 30 august 2026 (Codul fiscal): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/307847 și https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282.

Ce se credea. Că pierderea anilor trecuți se scade din profit până la zero, cum a fost până în 2023, și că plafonul nou se aplică doar pierderilor făcute din 2024 încoace.

Ce spune legea. Codul fiscal, art. 31 alin. (1): pierderile fiscale anuale, începând cu 2024, „se recuperează din profiturile impozabile realizate, în limita a 70% inclusiv, în următorii 5 ani consecutivi”. Iar alin. (7) prinde și pierderile vechi: cele rămase de recuperat la 31 decembrie 2023 se recuperează din 2024 „în limita a 70% din profiturile impozabile respective”, pe ce a mai rămas din cei 7 ani ai lor.

Ce face KONTAH. Plafonul se aplică din anul fiscal 2024 și se rotunjește în jos: „în limita a 70% inclusiv” e un plafon, iar o rotunjire în sus l-ar depăși. Ce nu încape nu se pierde — rămâne pe anii care mai sunt din termen, iar ecranul declarației D101 scrie exact cât s-a tăiat, cât rămâne și cu ce temei.

Sursa. Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 31 alin. (1), (7) și (8), în forma consolidată de pe Portalul Legislativ, adusă în arhivă pe 30 august 2026: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282.

Ce se credea. Că zilierul se plătește cu impozit de 16% și fără nicio contribuție, cum scria legea în 2015 — și cum încă scrie una dintre cele două forme ale ei de pe Portalul Legislativ. Cine calculează pe textul vechi greșește la fiecare zi de lucru.

Ce spune legea. Legea 52/2011, în forma actualizată (ultima modificare din 2 mai 2022), art. 9 alin. (1): „Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri se datorează contribuția de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat”. Art. 7 lasă impozitul pe venit în sarcina beneficiarului și îl scutește de contribuția asiguratorie pentru muncă; art. 11 alin. (2) cere ca remunerația să se acorde „la sfârșitul fiecărei zile de lucru sau la sfârșitul săptămânii”. Cotele — CAS 25%, impozit 10%, fără CASS — sunt cele din Codul fiscal.

Ce face KONTAH. Plata fiind zilnică, contribuția se calculează și se rotunjește pe fiecare zi, iar cea a lunii e suma rotunjirilor — 374 lei, nu 373, la un brut de 1.490. Așa o reproduce și validatorul ANAF al declarației D112, pe care am confruntat calculul. Registrul de evidență al zilierilor, garda celor 90 de zile, contarea zi cu zi și intrarea în D112, validată pe schema oficială.

Sursa. Legea 52/2011 privind activitățile cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată, forma actualizată de pe Portalul Legislativ, adusă în arhivă pe 13 septembrie 2026: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/127831. Atenție: pagina 188863 de pe același portal e republicarea din 2015, cu textul vechi.

Ce se credea. Că orice cod de TVA e „RO” plus CUI-ul firmei, deci se poate deduce. Pentru firma înregistrată normal e adevărat. Pentru firma neplătitoare care are cod pe art. 317 — pentru achiziții sau servicii intracomunitare — nu e: certificatul de la ANAF poartă alt număr, iar ambele numere trec cifra de control.

Ce spune legea. Codul fiscal, art. 317 alin. (1): „Are obligația să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol” persoana care nu e înregistrată pe art. 316 și face o achiziție intracomunitară peste plafon ori prestează sau primește servicii intracomunitare. Art. 318 alin. (1): „Codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 316 și 317, are prefixul RO”. Iar art. 324 alin. (1) cere de la persoanele înregistrate pe art. 317 decontul special de taxă — formularul D301 —, nu decontul D300.

Ce face KONTAH. Codul intracomunitar se cere, nu se deduce: la crearea firmei omul îl scrie sau consemnează că nu există, iar fără răspuns crearea se oprește. Regimul de TVA — plătitor, neplătitor, cod special pe art. 317 — se scrie o singură dată și îl citesc toate ecranele; D301 intră în vectorul fiscal și își sună termenul, iar declarațiile pe care firma n-are voie să le depună nu se pot bifa. Pe factură pleacă numai un cod verificat, niciodată unul lipit din CUI.

Sursa. Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 317, 318 și 324, forma consolidată de pe Portalul Legislativ, adusă în arhivă pe 30 august 2026: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282.

Ce se credea. Că schema XSD publicată de ANAF lângă un formular e chiar formularul: o încarci, validezi, și ce trece e bun.

Ce spune legea. Aici nu e un articol de citat, ci un fișier de la emitent. Trei scheme oficiale — D101, D710 și D390 — nu pot fi încărcate de niciun parser XML așa cum sunt publicate: D101 are un atribut lipit de tip și un tip neînchis, D710 declară namespace-ul implicit v2 și ținta v1, D390 are același tipar. Iar la D101, schema și formularul oficial se contrazic pe numele câmpurilor și pe versiunea de namespace; verdictul e al programului ANAF, nu al schemei.

Ce face KONTAH. Fișierele publicate stau neatinse, cu amprenta lor. Validarea se face pe o copie cu exact reparațiile necesare, fiecare scrisă într-o notă lângă fișier și verificabilă cu un diff. Apoi fiecare declarație trece prin validatorul ANAF înainte de a fi socotită bună, iar verdictul se păstrează lângă declarație, cu versiunea kitului care l-a dat. Când un verdict lipsește, se scrie „indisponibil”, nu „bun”.

Sursa. Schemele aduse de pe static.anaf.ro, paginile formularelor 101, 710 și 390, și kitul DUKIntegrator cu amprentele fișierelor lui, măsurate pe 7 septembrie 2026. Temeiul legal al formularelor — ordinele președintelui ANAF care le aprobă — se publică după ce textul lor intră în arhiva noastră.

Ce se credea. Că la telefoane, laptopuri și console taxarea inversă se aplică oricând ambii parteneri au cod de TVA, sau că pragul se socotește pe linie ori pe lună. Și că lista din art. 331 e veșnică.

Ce spune legea. Codul fiscal, art. 331 alin. (7): taxarea inversă se aplică „numai dacă valoarea bunurilor livrate, exclusiv TVA, înscrise într-o factură, este mai mare sau egală cu 22.500 lei”. Alin. (6) pune termen: literele c)–f) și i)–l) se aplică până la 31 decembrie 2026 inclusiv. Deșeurile de la lit. a) n-au nici prag, nici termen.

Ce face KONTAH. Trei porți, toate din text: ambii parteneri înregistrați pe art. 316 (codul special de pe art. 317 nu deschide taxarea inversă), categoria în vigoare la data operațiunii și pragul pe factură, nu pe linie. Lista literelor e dată datată, nu cod: la 1 ianuarie 2027 categoriile temporare expiră singure, iar programul refuză să mai ofere taxare inversă la laptopuri și cere revizuirea, în loc să continue tăcut. Textul legii apare pe ecran cuvânt cu cuvânt, marcat ca atare, separat de rezumatul nostru. Bifele din antetul decontului se derivă din livrările perioadei, nu se scriu fix.

Sursa. Legea 227/2015 (Codul fiscal), art. 331 alin. (2), (6) și (7), forma consolidată de pe Portalul Legislativ, adusă în arhivă pe 30 august 2026: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282.

Ce se credea. Că la vânzarea deșeurilor metalice se reține 3% pentru Fondul pentru mediu — cifra pe care o repetă și azi materiale de pe internet, și pe care o scrisesem și noi, cu mențiunea „verificat la sursă”. Era forma dinainte de iulie 2019.

Ce spune legea. OUG 196/2005, art. 9 alin. (1) lit. a), în forma de la 2 iulie 2019: „o contribuție de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, obținute de către deținătorul deșeurilor, persoană fizică sau juridică”. Sumele se rețin la sursă de colectorul sau valorificatorul autorizat, care le virează la Fond. Baza e toate deșeurile, nu doar cele metalice.

Ce face KONTAH. Cota stă în casa de parametri, cu data și temeiul ei, nu în cod. Reținerea la sursă e un fapt în registru: încasarea netă diferă de factură, iar diferența se stinge în contabilitate pe conturile hotărâte de contabil, cu temeiul tipărit. Lista europeană a deșeurilor — 842 de coduri, 408 periculoase — e adusă de la emitent, iar predarea către operatorul autorizat cere codul din ea.

Sursa. OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, forma consolidată de pe Portalul Legislativ, adusă în arhivă pe 7 septembrie 2026: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/67529.

Ce se credea. Că sistemul de garanție-returnare stă pe „OUG 197/2022”. Actul nu există: ultima ordonanță de urgență cu numărul 197 e din 2008. Și că ambalajul SGR „se întoarce la furnizor”, ca butoiul sau naveta.

Ce spune legea. HG 1074/2021, republicată, art. 12 alin. (2): „Garanția se aplică pentru fiecare unitate de produs în ambalaj SGR și este evidențiată distinct în documentele fiscale”. Alin. (5): valoarea garanției e 0,5 lei pentru toate tipurile de ambalaj SGR. Ambalajul se întoarce la administratorul sistemului, prin punctul de returnare, nu la furnizor; iar Legea 249/2015, art. 16, trimite tocmai la această hotărâre.

Ce face KONTAH. Garanția stă pe linia ei de factură, în afara sferei de TVA, și e verificată: valoarea unitară e parametru datat, la primire o linie cu altă valoare avertizează, la emitere se refuză. Contribuția la Fondul pentru mediu pentru ambalajele nereturnate se socotește în bucăți, pe material, cu pragul anual al fiecăruia. Ambalajul reutilizabil — butoiul, naveta, paletul — are alt regim și circulă pe alt drum.

Sursa. HG 1074/2021 privind sistemul de garanție-returnare, republicată, și Legea 249/2015 privind ambalajele, ambele forme consolidate de pe Portalul Legislativ, aduse în arhivă pe 7 septembrie 2026: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/261521 și https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/172506.